Parlamentul cere avizul Comisiei de la Veneția pentru noul Cod al Parlamentului

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a solicitat Comisiei de la Veneția emiterea unui aviz asupra proiectului Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului Republicii Moldova.

Potrivit informației publicate de Comisia de la Veneția la 8 iunie 2026, cererea a fost transmisă printr-o scrisoare datată 20 mai 2026. Documentul vizează evaluarea proiectului care urmează să reglementeze activitatea legislativului și procedurile sale de funcționare.

Proiectul de aviz este programat pentru examinare și adoptare în cadrul celei de-a 148-a sesiuni plenare a Comisiei de la Veneția, care va avea loc în perioada 9–10 octombrie 2026.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a pierdut în primă instanță procesul intentat ministrului interimar al Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu, după ce a solicitat despăgubiri simbolice de 1 leu pentru declarații privind presupuse „legături complicate” ale acestuia cu Rusia.

Judecătoria Sectorului 1 București a respins, la 8 iunie, acțiunea ca neîntemeiată.

Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de 30 de zile.

Ion Ceban va contesta decizia instanței din România

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că va contesta decizia Judecătoriei Sectorului 1 București, care i-a respins acțiunea împotriva ministrului interimar al Afacerilor Externe al României, Oana Țoiu.

Ceban susține că interdicția de intrare în România a avut un caracter politic și afirmă că își va continua demersurile în instanță.

Ambasada SUA la Chișinău are o nouă purtătoare de cuvânt

Ambasada Statelor Unite la Chișinău a anunțat numirea lui Amy Ngai în funcția de purtător de cuvânt.

Într-un mesaj public, diplomata a declarat că se află pentru prima dată în Republica Moldova și că a studiat limba română înainte de a prelua mandatul la Chișinău.

Cinci state UE propun limitarea temporară a drepturilor de vot pentru noii membri ai blocului comunitar

Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg propun introducerea unor garanții suplimentare pentru viitoarele state care vor adera la Uniunea Europeană, inclusiv posibilitatea limitării temporare a unor drepturi de vot în domenii unde deciziile sunt adoptate prin unanimitate, relatează Reuters.

Potrivit unui document comun consultat de agenție, măsura este prezentată ca un instrument de protejare a statului de drept și a valorilor democratice în cadrul UE.

Sergiu Gurduza, avizat pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în Portugalia, a făcut parte din Comisia Electorală Centrală în perioada în care Parlamentul a declarat Republica Moldova „stat capturat”.

Gurduza a fost desemnat membru al CEC prin Hotărârea Parlamentului nr. 144 din 17 iunie 2016, făcând parte din componența Comisiei aflată în funcție inclusiv în 2019.

La 8 iunie 2019, Parlamentul a adoptat Declarația privind recunoașterea caracterului captiv al statului, prin care a exprimat un vot de neîncredere față de mai multe instituții și a cerut explicit „demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale”, apreciind că acestea au devenit „instrumente docile ale regimului oligarhic”.

Deși declarația nu nominaliza membri ai CEC, aceasta viza întreaga componență a instituției aflată în funcție la acel moment, inclusiv pe Sergiu Gurduza. Ulterior, componența Comisiei Electorale Centrale a fost modificată.

❗️ Adunarea Populară a Găgăuziei va organiza pe 12 iunie audieri publice asupra proiectului de hotărâre care reglementează desfășurarea alegerilor pentru legislatura a VIII-a a legislativului regional.

Audierile sunt convocate de Comisia pentru probleme juridice și vor începe la ora 11:00, în sediul Adunării Populare.

Avizarea lui Sergiu Gurduza pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în Portugalia aduce în atenție informațiile potrivit cărora diplomatul ar avea o relație spirituală de naș-fin cu directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața.

Informația a fost confirmată din două surse. Totodată, a fost identificată o fotografie din 2012, realizată la nunta actualului șef al SIS, în care apar Sergiu Gurduza și soția acestuia.

Subiectul capătă relevanță în contextul în care candidaturile pentru funcțiile de ambasador sunt supuse procedurilor de verificare și avizare de către instituțiile competente ale statului, inclusiv SIS.

Până la această oră, nici Sergiu Gurduza, nici Alexandru Musteața nu au comentat informațiile. O reacție oficială din partea celor doi este așteptată.

Raportul BTI 2026 pentru Republica Moldova constată că, deși guvernarea PAS a menținut direcția proeuropeană și a avansat reformele, inclusiv în justiție, sistemul democratic rămâne marcat de concentrarea puterii, rezultate limitate în dosarele de mare corupție și un nivel redus de încredere publică în instituțiile statului.

Potrivit Bertelsmann Stiftung, din 2021 puterea politică în Republica Moldova este concentrată în mâinile unui singur partid, Partidul Acțiune și Solidaritate, care deține majoritatea absolută în Parlament, controlează Guvernul, iar Președinția este exercitată de Maia Sandu, descrisă în raport drept liderul de facto al PAS și „cea mai importantă figură”

Autorii notează că această configurație a redus fricțiunile instituționale și a permis avansarea agendei de reforme, însă indică și probleme de capacitate administrativă. Raportul menționează că unii oficiali promovați după venirea PAS la putere nu au avut experiență administrativă, ceea ce a dus, în unele cazuri, la erori și tensiuni între instituții.

La capitolul stat de drept, raportul acordă Republicii Moldova un scor de 6 din 10. Independența justiției este evaluată tot cu 6 puncte, iar urmărirea abuzurilor în funcție, cu 5 puncte. Documentul arată că reforma justiției a produs unele rezultate, mai ales prin vetting, dar sistemul rămâne vulnerabil la corupție și influențe externe.

BTI mai constată că, în afara condamnării lui Ilan Șor, marile dosare împotriva unor foști sau actuali oficiali avansează lent. Sunt menționate cauzele care îi vizează pe Igor Dodon, Evghenia Guțul și Alexandr Stoianoglo, raportul indicând corupția din justiție, dar și lipsa de capacitate sau voință a unor procurori și organe de anchetă de a acumula probe suficiente.

Raportul include și o observație critică privind măsurile electorale luate împotriva Partidului Șor. Interzicerea formațiunii în 2023 este descrisă ca fiind larg considerată justificată, însă modificarea ulterioară a Codului Electoral, prin care unor membri ai partidului li s-au restrâns drepturile electorale pasive, este calificată drept „foarte controversată” și amintită ca fiind declarată neconstituțională în 2024.

În același timp, nivelul de încredere în instituții rămâne redus. Potrivit raportului, în 2024 doar 23,7% dintre cetățeni aveau încredere în Guvern, 20,5% în Parlament, iar aproape 70% considerau că Legislativul nu le reprezintă interesele.

În clasamentul BTI 2026, Republica Moldova are un indice general de 6,37 din 10 și ocupă locul 38 din 137 de state. La transformare politică, scorul este de 6,70, iar la guvernare, 5,91.

Prankerii ruși Vovan și Lexus au publicat o presupusă conversație cu viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, realizată sub identitatea falsă a ministrului de Externe al Albaniei.

În înregistrarea difuzată, Cristinei Gherasimov îi sunt atribuite declarații despre parcursul european al Republicii Moldova, situația din regiunea transnistreană și perspectivele electorale.

Până la această oră, Guvernul de la Chișinău nu a comentat autenticitatea conversației.

Un cetățean al Republicii Moldova căutat pentru infracțiuni de trafic de droguri a fost returnat din Statele Unite, în urma unei operațiuni desfășurate de Serviciul de Securitate Diplomatică al Departamentului de Stat al SUA în cooperare cu autoritățile locale.

Potrivit sursei citate, persoana va fi deferită justiției, iar cazul este prezentat drept un exemplu al cooperării moldo-americane în combaterea criminalității transnaționale