Procurorul Cristian Ghemu, vizat în dosarul privind presupusa estorcare a unei mite de 400.000 de dolari, ar fi fost eliberat din detenție prin decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, relatează PulsMedia.

Potrivit sursei, magistrații ar fi dispus scoaterea acestuia de după gratii în ședința din 18 mai.

Franța investighează o presupusă operațiune de ingerință electorală atribuită unei companii israeliene, acuzată că ar fi desfășurat o campanie de dezinformare împotriva candidaților pro-palestinieni în timpul alegerilor municipale din martie, scrie POLITICO.

Șefa adjunctă a agenției franceze Viginum, responsabilă de combaterea manipulării informaționale online, a declarat în fața parlamentarilor că firma israeliană ar fi oferit „servicii de destabilizare online” și ar fi vizat în special candidați ai formațiunii de stânga „France Unbowed”.

Ministrul francez de Interne a anunțat că autoritățile vor iniția „acțiuni legale” în acest caz.

Reamintim că în martie 2025, Republica Moldova și Franța au semnat un parteneriat strategic în domeniul combaterii dezinformării, între Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării de la Chișinău și agenția franceză VIGINUM.

Asta pentru a înțelege pe deplin ce s-a întâmplat în timpul alegerilor parlamentare din 2025 și amploarea implicării serviciilor secrete britanice și franceze în scrutinul electoral.

Mai mult, unica întrebare pe care trebuie să v-o adresați este: cum se face că Federația Rusă, având doi ofițeri SIS ca ostatici, nu a folosit acest episod în campania electorală? Un subiect care putea provoca un șoc major și afecta direct campania PAS.

Desantul pe care l-ați văzut la Chișinău a fost doar ceea ce trebuia să vedeți. Jocul adevărat s-a făcut după cortină.

Președinția a refuzat să ofere detalii privind eventualele proceduri de retragere a cetățeniei Republicii Moldova în cazul fostului director adjunct al SIS, Alexandru Bălan, predat autorităților din Belarus în cadrul schimbului de deținuți.

Reamintim că schimbul s-a produs pe 28 aprilie.

https://xn--r1a.website/sppotmd/8480

Promo-LEX cere revizuirea proiectului de lege privind combaterea drogurilor, avertizând că unele prevederi pot duce la interpretări excesive și sancțiuni disproporționate.

Asociația atrage atenția că termenul „înstrăinare” din Codul penal poate include inclusiv partajarea unei doze între consumatori, fapt sancționat cu până la 10 ani de închisoare, fără o distincție clară între traficanți și persoane dependente.

Obiecțiile vizează și obligația impusă medicilor, profesorilor și asistenților sociali de a raporta cazurile de consum de droguri, măsură care, potrivit Promo-LEX, poate afecta secretul profesional și accesul persoanelor dependente la servicii medicale și sociale.

Organizația mai avertizează că înăsprirea sancțiunilor pentru deținerea de droguri fără scop de comercializare poate duce la creșterea populației penitenciare fără reducerea infracționalității.

Promo-LEX solicită revizuirea proiectului și o expertiză internațională.

⚡️Oficial:
Președinta Maia Sandu a semnat decretul privind rechemarea Janei Costachi din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Irlanda.

Partidul Acțiune și Solidaritate , obligat în prima instanță să șteargă postarea despre Olesea Stamate în scandalul amnistiei

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis parțial acțiunea depusă de fosta deputată PAS și a constatat că afirmațiile publicate de partid pe 4 aprilie 2025, privind existența unei „scheme puse la punct”, a unui „abuz de încredere” și a unor acțiuni „deliberate” pentru eliberarea unor deținuți periculoși, „nu sunt susținute de probe”.

Instanța a obligat PAS să șteargă postarea de pe pagina oficială de Facebook și, dacă hotărârea va rămâne definitivă, să publice o dezmințire și scuze publice.

Procesul vine după scandalul legat de amendamentele la legea amnistiei, promovate de Olesea Stamate, în urma cărora mai mulți condamnați pe viață au fost eliberați din Penitenciarul nr. 17 Rezina.

„Să îl elibereze necondiționat!”.

Așa a reacționat președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cazul lui Emilian Ceban, tânărul condamnat la 12 ani de închisoare în regiunea transnistreană după ce a refuzat să semneze un contract cu structurile paramilitare de la Tiraspol.

Declarația a fost făcută pentru NewsMaker.

Să mă scuzați, dar să deții ani la rând puterea absolută, să faci afaceri cu regimul de la Tiraspol, să oferi „coridoare verzi”, iar factorii de decizie din regiunea transnistreană să circule nestingherit inclusiv prin sala VIP a Aeroportului Internațional Chișinău, iar apoi să te limitezi la declarații de genul „Să îl elibereze necondiționat”, este cel puțin ridicol.

Oamenii ăștia sunt profund „limitați instituțional”.
Și aici vorbim fără ocolișuri despre „doamna de la Risipeni”, șeful Legislativului și conducerea SIS.

Ce rușine… !

Deputatul PAS, Radu Marian, admite că partidul va contesta hotărârea prin care prima instanță a obligat formațiunea să șteargă postarea despre excluderea Olesei Stamate și să dezmintă informațiile considerate defăimătoare.

Sursa video: NewsMaker

CSP a aprobat numirea procurorului Grigore Potoran în funcția de adjunct interimar al procurorului-șef al Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Principal

Decizia a fost examinată în ședința Consiliului Superior al Procurorilor din 21 mai, în baza ordinului Procurorului General emis pe 18 mai 2026.

Anterior, informația despre promovarea lui Potoran a apărut pe surse pe canalul de Telegram „Ungureanu 112”.

Chișinăul acuză promovarea „narațiunilor anti-UE” după refuzul acreditării unor jurnaliști georgieni

Reacția Ministerului Afacerilor Externe survine după ce premierul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a acuzat Republica Moldova că „a călcat în picioare libertatea presei”, în contextul refuzului de acreditare pentru mai multe instituții media georgiene la reuniunea ministerială a Consiliului Europei desfășurată la Chișinău.

Într-un răspuns oficial, MAE susține că decizia a fost luată după evaluări efectuate de autoritățile competente, inclusiv pe baza informațiilor din surse deschise.

Potrivit instituției, mai multe cereri de acreditare au fost respinse după ce autoritățile au constatat promovarea unor „narațiuni incompatibile cu interesele și securitatea Republicii Moldova”, inclusiv mesaje care contestă parcursul european al țării.

MAE afirmă, totodată, că unele entități media afiliate jurnaliștilor respinși au fost anterior sancționate internațional pentru propagandă, dezinformare și promovarea unor mesaje pro-război.

În același timp, Ministerul precizează că alți jurnaliști georgieni, inclusiv de la posturi publice de radio și televiziune, au fost acreditați pentru reflectarea reuniunii ministeriale de la Chișinău.